DESFĂŞURÁRE, desfăşurări, s.f. Acţiunea de a (se) desfăşura şi rezultatul ei. ♦ Întindere în plan a suprafeţei anumitor corpuri geometrice (con. cilindru etc.). ♦ (În literatură şi în reprezentări scenice, în sintagma) Desfăşurarea acţiunii = evoluţia acţiunii, succesiunea diferitelor ei momente în vederea deznodământului. – V desfăşura

DESFĂŞURÁRE s. 1. v. desfacere. 2. efectuare, executare, îndeplinire, prestare, prestaţie. (~ a unei munci.) 3. v. evoluţie. 4. v. disputare.

desfăşuráre s. f., g.-d. art. desfăşurării; pl. desfăşurări