DESPĂRŢITÓR, -OÁRE, despărţitori, -oare, adj., s.n. 1. Adj. Care desparte. 2. S.n. (În sintagma) Despărţitor de lan = organ al maşinilor agricole de recoltat destinat separării de restul lanului a plantelor care urmează a fi tăiate. – Despărţi + suf. -tor.

DESPĂRŢITÓR adj. izolator, separator. (Perete ~.)

despărţitór adj. m., pl. despărţitóri; f. sg. şi pl. despărţitoáre

despărţitór s. n., pl. despărţitoáre

DESPĂRŢIT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care desparte. Zid ~. /a despărţi + suf. ~tor