DIÓIC, -Ă, dioici, -ce, adj. (Despre plante unisexuate) Care are florile mascule şi femele pe indivizi deosebiţi ai aceleiaşi specii. [Pr.: di-o-ic] – Din fr. dioïque.

dióic adj. m. (sil. di-o-), pl. dióici; f. sg. dióică, pl. dióice

DIÓI//C ~că (~ci, ~ce) (despre plante unisexuate) Care are florile mascule şi femele pe tulpini diferite ale aceleiaşi specii. [Sil. di-o-ic] /<fr. dioïque

DIÓIC, -Ă adj. (Despre plante unisexuate; op. m o n o i c) Care are organele sexuale situate pe indivizi deosebiţi ai aceleiaşi specii. [Pron. di-o-ic. / < fr. dioïque, cf. gr. dis – de două ori, oikos – casă].