|
|
dispreţuitor. 6 rezultate gasite
DISPREŢUITÓR, -OÁRE, dispreţuitori, -oare, adj. (Adesea adverbial) Care dispreţuieşte, care exprimă sau dovedeşte dispreţ. [Pr.: --ţu-i-] – Dispreţui + suf. -tor.
DISPREŢUITÓR adj. 1. batjocoritor. (Ton ~.) 2. v. pe-iorativ.
dispreţuitór adj. m. (sil. -ţu-i-), pl. dispreţuitóri; f. sg. şi pl. dispreţuitoáre
DISPREŢUITÓR2 adv. Cu lipsă totală de stimă şi de interes; cu dispreţ. [Sil. -ţu-i-] /a dispreţui + suf. ~tor
DISPREŢUIT//ÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) Care dispreţuieşte; care manifestă dispreţ. Ton ~. [Sil. -ţu-i-] /a dispreţui + suf. ~tor
DISPREŢUITÓR, -OÁRE adj. Care dispreţuieşte. // adv. Cu dispreţ. [< dispreţui + -tor].
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
