DORMITÓR, dormitoare, s.n. Cameră de dormit (într-o locuinţă particulară, într-o şcoală, într-o cazarmă etc.). ♦ Mobilă adecvată pentru camera de dormit a unei locuinţe particulare. – Din lat. dormitorium.

DORMITÓR s. cameră de culcare, (reg.) iatac.

dormitór s. n., pl. dormitoáre

DORMIT//ÓR ~oáre n. 1) Cameră de dormit. 2) Garnitură de mobilă specială pentru camera de dormit. /<lat. dormitorium