DUGHÍE, dughii, s.f. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunze alungite şi ascuţite la vârf, cu flori dispuse în spice, cultivată ca plantă de nutreţ; nărâng (Setaria italica). – Et. nec.

DUGHÍE s. (BOT.) 1. (Setaria italica) (reg.) mohor, părâng. 2. (Setaria verticillata) mohor, mei-pă-săresc, (reg.) bursoacă.

dughíe s. f., art. dughía, g.-d. art. dughíei, pl. dughíi, art. dughíile

DUGHÍ//E ~i f. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunze late şi cu seminţe ca ale meiului, cultivată pentru nutreţ. [Sil. -ghi-e] /Orig. nec.