ECLOZIÚNE, ecloziuni, s.f. 1. Ieşire a puiului din ou în urma incubaţiei. 2. Fig. Ieşire la iveală; înflorire. 3. (Med.; în forma ecluziune) Intervenţie chirurgicală prin care o porţiune dintr-un organ, fără a fi extirpată, este scoasă din circuitul fiziologic. [Pr.: -zi-u-. – Var.: ecluziúne s.f.] – Din fr. éclosion.

ecloziúne s. f. (sil. -clo-zi-u-), g.-d. art. ecloziúnii; pl. ecloziúni

ECLOZIÚN//E ~i f. Ieşire a puiului din ou. [G.-D. ecloziunii; Sil. e-clo-zi-une; Var. ecluziune] /<fr. éclosion

ECLOZIÚNE s.f. 1. Ieşire a puilor, a larvelor din ou. 2. (Fig.) Ieşire la iveală, înflorire; manifestare. [Pron. -zi-u-. / cf. fr. éclosion, cf. éclore – a ieşi din ou].