EGRENÁRE, egrenări, s.f. Acţiunea de a egrena şi rezultatul ei. – V. égrena.

egrenáre s. f. (sil. -gre-), g.-d. art. egrenării; pl. egrenări

EGRENÁRE s.f. Acţiunea de a egrena şi rezultatul ei; egrenaj. ♦ Îndepărtare a asperităţilor sau a urmelor de ipsos înainte de a zugrăvi. [< egrena].