ESTIMÁ, estimez, vb. I. Tranz. A evalua (cu aproximaţie), a aprecia mărimea, valoarea etc. pe baza unor date incomplete. – Din fr. estimer, lat. aestimare.

ESTÍMĂ, estime, s.f. Determinare a punctului în care se află o navă pe glob, ţinând seama numai de drumul şi de viteza acesteia. – Din fr. estime.

ESTIMÁ vb. v. evalua.

estimá vb., ind. prez. 1 sg. estiméz, 3 sg. şi pl. estimeáză

estímă s. f., g.-d. art. estímei; pl. estíme

A ESTIM//Á ~éz tranz. (obiecte) A examina calitativ şi cantitativ, stabilind preţul sau valoarea; a aprecia; a evalua; a preţui. /<fr. estimer, lat. aestimare

ESTIMÁ vb. I. tr. A stabili valoarea aproximativă a unui bun sau a unui obiect; a evalua, a preţui. [< fr. estimer, it. estimare, lat. aestimare].

ESTÍMĂ s.f. Determinarea punctului în care se află o navă pe glob, ţinând seama de drumul şi de viteza acesteia. [< fr. estime].