EXPLOATÁŢIE, exploataţii, s.f. 1. Întreprindere economică care exploatează terenuri, păduri, mine etc.; exploatare. 2. Terenul, pădurea, mina etc. care se află în exploatarea unităţii de mai sus. – Din fr. exploitation.

EXPLOATÁŢIE s. exploatare. (O ~ petrolieră mo-dernă.)

exploatáţie s. f. (sil. -ploa-, -ţi-e), art. exploatáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. exploatáţiei; pl. exploatáţii, art. exploatáţiile (sil. -ţi-i-)

EXPLOATÁŢI//E ~i f. 1) Întreprindere care exploatează terenuri, mine, păduri etc. 2) Teren, pădure etc. care se află în exploatarea unei asemenea unităţi. [Sil. ex-ploa-ta-ţi-e] /<fr. exploitation

EXPLOATÁŢIE s.f. Întreprindere cu caracter economic care exploatează pământuri, păduri, mine etc.; (p. ext.) terenul, pădurea etc. exploatate de o astfel de întreprindere. [Gen. -iei, var. exploataţiune s.f. / cf. fr. exploitation].