FASONÁ, fasonez, vb. I. Tranz. A da unui obiect o anumită formă (în urma unui proces de prelucrare). ♦ Fig. (Rar) A forma, a modela caracterul, personalitatea etc. cuiva. – Din fr. façonner.

FASONÁ vb. a forma, a modela, (înv. şi pop.) a tipări. (A ~ un material.)

fasoná vb., ind. prez. 1 sg. fasonéz, 3 sg. şi pl. fasoneáză

A FASON//Á ~éz tranz. 1) (obiecte) A aduce în concordanţă cu un fason; a face să capete (prin prelucrare) o anumită formă; a modela. 2) rar (caractere, firi, individualităţi etc.) A supune unei influenţe dirijate (pentru a modifica); a modela. /<fr. façonner

FASONÁ vb. I. tr. 1. A da formă, fason unui lucru. 2. (Fig.) A modela caracterul cuiva. [< fr. façonner].