FEBRÍL, -Ă, febrili, -e, adj. 1. (Med.) Care se manifestă prin febră (1), cu febră. Stare febrilă. 2. Fig. (Adesea adverbial) încordat, înfrigurat, agitat; intens, viu. Aşteptare febrilă. Muncă febrilă. – Din fr. fébrile, lat. febrilis.

FEBRÍL adj. 1. v. intens. 2. v. înfrigurat.

febríl adj. m. (sil. -bril), pl. febríli; f. sg. febrílă, pl. febríle

FEBRÍL ~ă ( ~i, ~e) 1) Care ţine de febră; cauzat de febră. Stare ~ă. Puls ~. 2) (despre persoane) Care manifestă o agitaţie excesivă şi nervoasă; cuprins de o nervozitate excesivă. 3) şi adverbial (despre manifestări ale oamenilor) Care denotă nervozitate excesivă; caracterizat prin agitaţie nervoasă foarte puternică. Mişcare ~ă. /<fr. fébrile, lat. febrilis

FEBRÍL, -Ă adj. 1. Cu febră; de febră. 2. (Fig.) Încordat, înfrigurat, agitat. ♦ Intens. ♦ (P. ext.) Viu. [Cf. fr. fébrile, lat. febrilis].