FURÚNCUL, furuncule, s.n. Inflamaţie purulentă a foliculilor firelor de păr ca urmare a unei infecţii cu stafilococi, care poate prinde ţesuturile învecinate, provocând leziuni întinse ale pielii; abces, buboi. – Din lat. furunculus. Cf. fr. f u r o n c l e.

FURÚNCUL s. (MED.) (pop.) buboi, (reg.) furnicel, (prin Transilv.) paisăc.

furúncul s. n., pl. furúncule

FURÚNCUL ~e n. Inflamaţie purulentă a pielii şi ţesutului subcutanat; buboi; abces. /<lat. furunculus, fr. furoncle

FURÚNCUL s.n. Inflamaţie purulentă locală a pielii; abces, buboi. [< lat. furunculus, cf. fr. furoncle].