GLĂDÍŢĂ, glădiţe, s.f. Arbore asemănător cu salcâmul, cu ramuri spinoase, flori mici verzui şi fructe păstăi, cultivat pentru perdelele de protecţie, în parcuri etc.; plătică² (Gleditschia triacanthos). – Et. nec. Cf. G l e d i t s c h i a (numele ştiinţific al plantei).

GLĂDÍŢĂ s. (BOT.; Gleditschia triacanthos) plătică, (reg.) roşcovar, salcâm, roşcov-sălbatic.

glădíţă s. f., g.-d. art. glădíţei; pl. glădíţe

GLĂDÍŢ//Ă ~e f. Arbore asemănător cu salcâmul, dar cu spini mai mari pe ramuri, cu flori mici verzui şi cu fructul în formă de păstaie mare turtită, de culoare brună-roşcată, originar din America; plătică. /Orig. nec.