GLICERÍNĂ s.f. Alcool cu aspect de lichid uleios, incolor, inodor, dulceag, extras din grăsimi sau fabricat sintetic, având diverse întrebuinţări în industrie, în medicină şi în cosmetică. – Din fr. glycérine.

GLICERÍNĂ s. (CHIM.) propantriol.

glicerínă s. f., g.-d. art. glicerínei

GLICERÍNĂ f. Lichid vâscos, incolor şi inodor, dulceag, extras din grăsimi sau obţinut pe cale sintetică, folosit în industrie şi cosmetică. /<fr. glycérine

GLICERÍNĂ s.f. Lichid uleios incolor, care se extrage din grăsimi prin saponificare; glicerol. // (În forma glicero-) Element prim de compunere savantă în terminologia chimică cu semnificaţia „(de la) glicerină“. [< fr. glycérine, cf. gr. glykeros – dulce].