HUÍLĂ, huile, s.f. Cărbune natural negru, compact, dur, sfărâmicios şi lucios, întrebuinţat drept combustibil, precum şi în industrie, la fabricarea cocsului metalurgic, la extragerea gazului de iluminat şi a gudroanelor. – Din fr. houille.

huílă s. f., g.-d. art. huílei; pl. huíle

HUÍL//Ă ~e f. Cărbune natural negru-strălucitor întrebuinţat drept combustibil şi în industrie; cărbune de pământ. /<fr. houille

HUÍLĂ s.f. Varietate de cărbune fosil, compact, uneori şistos sau fibros. [Pron. hu-i-. / < fr. houille].