INCONSECVÉNT, -Ă, inconsecvenţi, -te, adj. Lipsit de consecvenţă, care îşi schimbă ideile, concepţiile etc.; schimbător, instabil, inconstant, nestatornic, neconsecvent. – Din fr. inconséquent, lat. inconsequens, -ntis.

Inconsecvent ≠ consecvent

INCONSECVÉNT adj. capricios, fluşturatic, fluturatic, inconstant, instabil, neconsecvent, neconstant, nehotărât, neserios, nestabil, nestatornic, schimbăcios, schimbător, (livr.) labil, versatil, (fam.) cameleonic. (Un om foarte ~.)

inconsecvént adj. m. consecvent

INCONSECVÉNŢ/Ă ~e f. 1) Caracter inconsecvent; lipsă de consecvenţă. 2) Atitudine inconsecventă; inconstanţă. /<lat. consequentia, fr. inconséquence

INCONSECVÉN//T ~tă (~ţi, ~te) Care nu este consecvent; lipsit de consecvenţă (în păreri, atitudini etc.); neconsecvent; nestatornic; schimbător; instabil; nestabil; inconstant. /<lat. inconsequens, ~ntis, fr. inconséquent

INCONSECVÉNT, -Ă adj. Care nu este consecvent; schimbător. [< lat. inconsequens, cf. fr. inconséquent].