INELÁR, -Ă, inelari, -e, adj., s.m., s.n. 1. Adj. Care are aspectul unui inel (1). 2. S.m. Fluture dăunător, de culoare galbenă-cafenie, care depune ouă în formă de inel (1) pe ramurile pomilor fructiferi şi ale stejarilor şi a cărui larvă provoacă mari pagube (Malacosoma neustria). 3. S.n. Degetul aflat între degetul mijlociu şi cel mic, pe care se poartă, de obicei, inelul. 4. S.m. (Rar) Fabricant sau vânzător de inele. – Inel + suf. -ar.

INELÁR s. (ENTOM.; Gastropacha sau Malacosoma neustria) fluture-inelat.

inelár adj. m., pl. inelári; f. sg. ineláră, pl. ineláre

inelár (fluture, fabricant) s. m., pl. inelári

inelár (deget) s. n., pl. ineláre

INELÁR³ ~i m. Fluture dăunător care îşi depune ouăle pe ramurile pomilor fructiferi sub formă de inele. / inel + suf. ~ar

INELÁR¹ ~ă (~i, ~e) Care se aseamănă cu un inel; de forma unui inel. /inel + suf. ~ar

INELÁR² ~e n. Al doilea deget de la mână, care urmează după degetul cel mic şi pe care se poartă, de obicei, inelul. / inel + suf. ~ar