INFRARÓŞU, -IE, infraroşii, adj., s.n. 1. Adj. (În sintagma) Radiaţii infraroşii = radiaţii electromagnetice invizibile, penetrante, cu efect termic pronunţat, situate în spectru între limita roşie a domeniului luminii vizibile şi microundele radioelectrice. 2. S.n. Domeniu spectral al radiaţiilor infraroşii, situat între limita roşie a spectrului vizibil şi radiaţiile hertziene. – Infra-+roşu (după fr. infrarouge).

infraróşu adj. m., f. sg. infraróşie (sil. -şi-e); pl. m. şi f. infraróşii

infraróşu s. n., art. infraróşul

INFRARÓŞU² n. Domeniu al spectrului solar care cuprinde razele invizibile situate dincolo de limita roşie. / infra- + roşu

INFRARÓŞ//U¹ ~ie (~ii) (despre radiaţii) Care este situat dincolo de limita roşie a spectrului solar şi este invizibil. [Sil. in-fra-ro-] /infra- + roşu

INFRARÓŞU, -IE adj. (Despre radiaţii) Care este situat în spectrul solar dincolo de limita roşie a spaţiului vizibil şi care are o lungime de undă superioară celei a radiaţiilor roşii. // s.n. Parte a spectrului solar care cuprinde aceste radiaţii. [< infra- + roşu, după fr. infrarouge].