INTERMEDIÁ, intermediez, vb. I. Tranz. A fi intermediar, a servi ca intermediar (într-o tranzacţie); a mijloci, a înlesni. [Pr.: -di-a] – Din intermediu sau intermediar.

INTERMEDIÁ vb. v. mijloci.

intermediá vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg. intermediéz, 3 sg. şi pl. intermediáză, 1 pl. intermediém (sil. -di-em), conj. prez. 3 sg. şi pl. intermediéze; ger. intermediínd (sil. -di-ind)

A INTERMEDI//Á ~éz tranz. A susţine în calitate de intermediar; a avea rolul de intermediar; a mijloci; a media. [Sil. -di-a] / Din intermediu

INTERMEDIÁ vb. I. tr. A mijloci. [Pron. -di-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < intermediu].