INUNDÁŢIE, inundaţii, s.f. Faptul de a inunda; acoperire a unei porţiuni de uscat cu o mare cantitate de apă (provenită din revărsarea apelor, din ploi); cantitate mare din apa râurilor sau a fluviilor revărsată peste maluri, datorită creşterii debitului de apă în urma topirii bruşte a zăpezilor sau a abundenţei ploilor. – Din fr. inondation, lat. inundatio.

INUNDÁŢIE s. inundare, înec, potop, revărsare, (pop.) potopenie, (înv.) revărsătură, undătură. (S-a produs o mare ~.)

inundáţie s. f. (sil. -ţi-e; mf. in-), art. inundáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. inundáţiei; pl. inundáţii, art. inundáţiile (sil. -ţi-i-)

INUNDÁŢI//E ~i f. 1) Acoperire a unei întinderi de pământ cu o mare cantitate de apă (provenită din ploi abundente, din revărsarea râurilor etc.). 2) Cantitate mare de apă care inundă un teren. [G.-D. inundaţiei] /<fr. inondation, lat. inondatio, ~onis

INUNDÁŢIE s.f. 1. Acoperire, înecare a unei întinderi de pământ cu apă (provenită din ploi, din revărsarea apelor etc.). ♦ Apele revărsate ale unui râu, ale unui fluviu etc. 2. (Med.) Pătrundere de lichid într-un tub sau organ cavitar. [Gen. -iei, var. inundaţiune s.f. / cf. lat. inundatio, fr. inondation].