LẤNCED, -Ă, lâncezi, -de, adj. 1. (Înv.) Slăbit de boală, sleit de puteri. 2. Lipsit de vigoare sau de energie; moale. – Lat. languidus.

LÂNCED adj. v. bolnav, dulceag, fad, insipid, nesănătos, searbăd, suferind.

lânced adj. m., pl. lâncezi; f. sg. lâncedă, pl. lâncede

LÂNCE//D ~dă (~zi, ~de) 1) Care este lipsit de vigoare; fără energie şi forţă vitală. 2) înv. Care este slăbit din cauza unei boli; sleit de puteri. /<lat. languidus