LAMINÓR, laminoare, s.n. 1. Instalaţie care transformă un material (metalic) în lame, fire etc. 2. Maşină care întinde un material textil aflat în formă de bandă pentru a-i uniformiza grosimea şi a-i face firele paralele. 3. Maşină care macină sau sfărâmă anumite materiale pentru a pregăti pasta de argilă, nisipul de concasor etc. – Din fr. laminoir.

laminór s. n., pl. laminoáre

LAMIN//ÓR ~oáre n. 1) Instalaţie tehnică care transformă metalul în lame sau fire. 2) Maşină care întinde un material textil pentru a-i uniformiza grosimea şi a-i face firele paralele. /<fr. laminoir

LAMINÓR s.n. 1. Maşină compusă din cel puţin doi cilindri care se rotesc în sens contrar, cu ajutorul căreia metalele şi aliajele sunt transformate în lame, în fire etc. 2. Maşină care subţiază şi omogenizează fibrele textile. 3. Maşină cu care se fărâmiţează anumite materiale pentru pregătirea pastei de argilă, a nisipului de concasor etc. [Cf. fr. laminoir].