LÁNDŞAFT, landşafturi, s.n. Porţiune din mediul geografic cu trăsături proprii. – Din germ. Landschaft.

LÁNDŞAFT s. (GEOGR.) peisaj.

lándşaft s. n. (sil. mf. land-), pl. lándşafturi

LÁNDŞAFT ~uri n. Porţiune de suprafaţă terestră cu proprietăţi şi aspect specific; formă de relief. /<germ. Landschaft

LÁNDŞAFT s.n. (Geol.) Porţiune din învelişul geografic care posedă trăsături proprii diferite de cele ale porţiunilor învecinate. [< germ. Landschaft].