LIBERTÁTE, (4) libertăţi, s.f. 1. Posibilitatea de a acţiona după propria voinţă sau dorinţă; posibilitatea de acţiune conştientă a oamenilor în condiţiile cunoaşterii (şi stăpânirii) legilor de dezvoltare a naturii şi a societăţii. ♢ Loc. adv. În libertate = după bunul plac, nestingherit. ♢ Expr. A-şi lua libertatea să... (sau de a...) = a-şi îngădui, a-şi permite să... 2. Starea unei persoane libere, care se bucură de deplinătatea drepturilor politice şi civile în stat. ♦ Starea celui care nu este supus unui stăpân. ♦ Situaţia unei persoane care nu se află închisă sau întemniţată. ♢ Expr. A pune în libertate = a elibera din închisoare, din arest etc. 3. Independenţă, neatârnare (a unui stat faţă de o putere străină). 4. (De obicei la pl.) Drepturi cetăţeneşti. ♢ Libertate individuală = dreptul care garantează inviolabilitatea persoanei. Libertate de conştiinţă = dreptul oricărui cetăţean de a avea o opinie proprie în orice domeniu de activitate. Libertate de gândire sau libertatea cuvântului = dreptul de a exprima prin viu grai sau prin scris opiniile proprii. – Din fr. liberté, lat. libertas, -atis.

Libertate ≠ captivitate, detenţiune, oprimare, robie

LIBERTÁTE s. 1. (înv. şi pop.) slobozenie, (înv. şi reg.) slobozie, (înv.) volnicie. (~ persoanei.) 2. v. in-dependenţă. 3. autonomie, (rar) autonomism, (înv. şi pop.) slobozenie, (înv. şi reg.) slobozie, (înv.) volnicie. (~ administrativă a unui teritoriu în cadrul statului.)

libertáte s. f., g.-d. art. libertăţii; (drepturi) pl. libertăţi

LIBERT//ÁTE ~ăţi f. 1) Posibilitate de a acţiona, în anumite împrejurări, după propria sa voinţă sau dorinţă. 2) Stare a unei persoane cu drepturi depline, care nu este în servitute; stare de independenţă. 3) Drept consfinţit printr-o legislaţie, printr-o convenţie; lipsă a restricţiilor. ~atea presei. 4) mai ales la pl. Mod prea familiar de a se purta; nonconformism. [G.-D. libertăţii] /<fr. liberté, lat. libertas, ~atis

LIBERTÁTE s.f. 1. Posibilitatea de acţiune după propria voinţă sau dorinţă; posibilitatea de acţiune conştientă a oamenilor în condiţiile cunoaşterii din ce în ce mai profunde a legilor de dezvoltare a naturii şi societăţii. 2. Situaţia unei persoane libere. 3. Independenţă, neatârnare. [Cf. lat. libertas, fr. liberté].