LÓTO, lotouri, s.n. 1. Joc de societate la care participanţii au în faţă cartoane imprimate cu diferite numere, pe care le acoperă treptat cu jetoanele corespunzătoare, pe măsură ce acestea sunt scoase, la întâmplare, dintr-o grămadă (sau dintr-un săculeţ); cartoanele şi jetoanele folosite la acest joc. 2. Loterie. [Var.: (1) lotón s.n.] – Din fr. loto.

lóto s. n., art. lótoul; (jocuri) pl. lótouri

LÓTO ~uri n. 1) Joc de noroc cu fişe numerotate care se scot pe rând dintr-un săculeţ. 2) Joc de noroc în care se trag la sorţi bilete numerotate, dintre care unele devin câştigătoare; loterie. [Art. lotoul] /<fr. loto

LÓTO s.n. 1. Joc de societate cu cartoane imprimate cu diferite numere, pe care participanţii le acoperă cu fişe cu numerele corespunzătoare pe măsură ce acestea sunt scoase, la întâmplare dintr-un săculeţ; cartoanele, fişele acestui joc. 2. Loterie. [Var. loton s.n. / cf. fr. loto, it. lotto].