LUT, (rar) luturi, s.n. 1. Rocă sedimentară, galbenă sau cafenie, folosită în olărie, în construcţii şi în sculptură; argilă. ♢ Lut verde = argilă de culoare verde, folosită pentru tras brâie la casele ţărăneşti. ♢ Expr. A fi ca lutul în mâna olarului = (despre oameni) a fi lipsit de personalitate, a se lăsa influenţat. 2. Pământ. ♦ Fig. Cadavru. – Lat. lutum.

LUT s. v. argilă.

lut s. n., pl. lúturi

LUT ~uri n. 1) Rocă sedimentară de culoare galbenă-roşcată sau cafenie, folosită în construcţii şi în olărie; argilă. ♢ Greu ca ~ul foarte greu. 2) poet. Trupul omenesc (după moarte). ♢ Chip de ~ se spune despre o persoană indiferentă. /<lat. lutum