MÁLDĂR, maldăre, s.n. 1. Mulţime de obiecte de acelaşi fel, îngrămădite unele peste altele; p.ext. cantitate mare dintr-o anumită materie. 2. Grămadă de tulpini, de plante secerate, de nuiele, de crengi etc. (legate la un loc). ♦ Grămadă (nu prea mare) de fân, de paie, de iarbă cosită etc. [Var.: máldur s.n.] – Et. nec.

MÁLDĂR s. 1. v. grămadă. 2. v. teanc.

máldăr s. n., pl. máldăre

MÁLDĂR ~e n. 1) Mănunchi, snop de coceni, de stuf, de nuiele sau de crengi. 2) Grămadă mare de obiecte omogene; morman. /Orig. nec.