MEDIÁ, mediez, vb. I. Tranz. A mijloci o înţelegere între două sau mai multe părţi adverse, a face demersuri oficiale pentru a preveni sau pentru a pune capăt ostilităţilor dintre două sau mai multe state; a face un act de mediaţie. [Pr.: -di-a] – Din lat. mediare.

MEDIÁ vb. v. mijloci.

mediá vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg. mediéz, 3 sg. şi pl. mediáză, 1 pl. mediém (sil. -di-em); conj. prez. 3 sg. şi pl. mediéze; ger. mediínd (sil. -di-ind)

A MEDI//Á ~éz tranz. (înţelegeri, acorduri între părţi) A interveni în calitate de intermediar pentru a înlesni; a pune la cale, contribuind la realizare; a mijloci. [Sil. -di-a] /<lat. mediare

MEDIÁ vb. I. intr. A mijloci o înţelegere; a face demersuri în vederea aplanării sau a prevenirii unui conflict dintre două sau mai multe state. [Pron. -di-a. / < lat. mediare].