MEZENTÉR, mezentere, s.n. Foiţă a peritoneului care înveleşte şi leagă intestinul de peretele posterior al abdomenului şi în care se găsesc vase sangvine şi limfatice, nervi şi ganglioni limfatici; prapur. – Din lat. mesentherium, fr. mésentère.

MEZENTÉR s. (ANAT.) mezoblast, (pop.) prapur, (înv.) bezărău, bezer.

mezentér s. n. (sil. mf. mez-), pl. mezentére

MEZENTÉR ~e n. Membrană a peritoneului care acoperă intestinul subţire şi îl fixează de peretele abdominal. /<lat. mezentherium, fr. mésentere

MEZENTÉR s.n. Membrană care leagă intestinul subţire de peretele posterior al abdomenului. [< lat. mesentherium, fr. mésentère, cf. gr. mesos – mijlociu, enteron – intestin].