MULTIPLICÁ, multiplic, vb. I. 1. Tranz. şi refl. A face să fie sau a deveni mai numeros. 2. Tranz. A reproduce un obiect, un text etc. în mai multe exemplare prin diverse procedee tehnice. 3. Tranz. (Mat.) A efectua operaţia de înmulţire; a înmulţi. – Din lat. multiplicare, fr. multiplier.

MULTIPLICÁ vb. 1. v. înmulţi. 2. a mări, a spori, (livr.) a augmenta. (A ~ o cantitate.) 3. a repro-duce. (A ~ afişul în 2000 de exemplare.)

multiplicá vb. (sil. -pli-), ind. prez. 1 sg. multíplic, 3 sg. şi pl. multíplică

A SE MULTIPLICÁ se multíplică intranz. A creşte numeric sau cantitativ; a se înmulţi. /<lat. multiplicare, fr. multiplier

A MULTIPLICÁ multíplic tranz. 1) A face să se multiplice; a înmulţi. 2) (obiecte, texte etc.) A executa în mai multe exemplare identice prin diferite procedee tehnice; a reproduce. 3) mat. (numere) A mări de atâtea ori, de câte ori indică celălalt număr; a înmulţi. /<lat. multiplicare, fr. multiplier

MULTIPLICÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) înmulţi; a (se) spori. 2. tr. A reproduce (ceva) în mai multe exemplare. [P.i. multíplic. / < lat. multiplicare, cf. fr. multiplier].