|
|
nelegiuire. 4 rezultate gasite
NELEGIUÍRE, nelegiuiri, s.f. Faptă care contravine legilor juridice sau preceptelor morale; fărădelege, infamie, crimă. – Din nelegiuit.
NELEGIUÍRE s. v. ticăloşie.
nelegiuíre s. f., g.-d. art. nelegiuírii; pl. nelegiuíri
NELEGIUÍR//E ~i f. Faptă reprobabilă, condamnată de lege; fărădelege. /ne- + legiuire
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
