NIVELÁ, nivelez, vb. I. Tranz. A face să fie la acelaşi nivel; a realiza o suprafaţă plană. ♦ Fig. A pune pe acelaşi plan, a face să dispară diferenţele; a egaliza. ♦ A măsura cu ajutorul unor instrumente speciale diferenţa de nivel dintre două sau mai multe puncte. – Din fr. niveler.

NIVÉLĂ s.f. v. nivel.

A se nivela ≠ a se denivela

NIVÉLĂ s. (TEHN.) 1. nivelmetru. 2. nivelă cu bulă de aer v. cumpănă.

NIVELÁ vb. v. egaliza.

NIVELÁ vb. 1. a netezi, (înv. şi reg.) a obli, a sclivisi, (reg.) a asemălui, a asemăna, a tăpşi. (A ~ suprafaţa unui obiect.) 2. v. făţui. 3. a îndrepta, a netezi. (~ zidul cu mortar.) 4. v. ori-zontaliza.

nivelá vb., ind. prez. 1 sg. niveléz, 3 sg. şi pl. niveleáză

nivélă s. f. (tehn.), pl. nivéle

A NIVEL//Á ~éz tranz. 1) (suprafeţe, tere-nuri etc.) A face să devină neted; a netezi; a îndrepta; a aplana; a egala. ~ un drum. 2) (diferenţa de înălţime) A determina cu aju-torul nivelului. 3) fig. A aduce la acelaşi nivel; a situa pe acelaşi plan; a egala; a aplana. /<fr. niveler

NIVÉLĂ s.f. Instrument folosit pentru stabilirea poziţiei orizontale a suprafeţelor sau a dreptelor. [< fr. nivelle].

NIVELÁ vb. I. 1. tr. A aduce (un teren) la acelaşi nivel; a îndrepta, a netezi. ♦ (Fig.) A pune pe acelaşi plan, a egaliza. ♦ A măsura cu ajutorul unor instrumente speciale diferenţa de nivel dintre două sau mai multe puncte. 2. refl. A ajunge la acelaşi nivel; a se egaliza. [< fr. niveler].