OPERATÓRIU, -IE, operatorii, adj. (Livr.) Privitor la chirurgie, în legătură cu chirurgia; chirurgical. – Din fr. opératoire, lat. operatorius.

OPERATÓRIU adj. v. chirurgical. (Intervenţie ~.)

operatóriu adj. m. [-riu pron. -riu], f. operatórie (sil. -ri-e); pl. m. şi f. operatórii

OPERATÓRI//U ~e (~i) livr. Care ţine de operaţii chirurgicale; propriu operaţiilor chirurgicale; chirurgical. [Sil. -riu] /<fr. opératoire, lat. operatorius

OPERATÓRIU, -IE adj. 1. (Liv.) Referitor la operaţii chirurgicale; de chirurgie. 2. (Biol.) Referitor la operator. [Pron. -riu, var. operator, -oare adj. / cf. fr. opératoire, lat. operatorius].