OPRESÓR, -OÁRE, opresori, -oare, s.m. şi f., adj. (Persoană) care oprimă; asupritor. – Din fr. oppresseur.

Opresor ≠ oprimat

OPRESÓR adj., s. asupritor, exploatator, împilător, opresiv, persecutor, prigonitor, (înv.) mâncător, năpăstuitor, obiditor, (fig.) apăsător. (Forţele ~oare.)

opresór s. m., adj. m. (sil. -pre-), pl. opresóri; f. sg. şi pl. opresoáre, g.-d. sg. art. opresoárei

OPRES//ÓR¹ ~oáre (~óri, ~oáre) m. şi f. Persoană care oprimă; om care exercită o opresiune; asupritor; împilător; exploatator. [Sil. -pre-] /<fr. oppresseur

OPRES//ÓR² ~oáre (~óri, ~oáre) Care oprimă; care exercită o opresiune; asupritor, exploatator. [Sil. -pre-] /<fr. oppresseur

OPRESÓR, -OÁRE asj. Asupritor. // s.m. şi f. Cel care oprimă. [Cf. fr. oppresseur].