OVÁL, -Ă, ovali, -e, adj., s.n. 1. Adj. Care are formă alungită asemănătoare cu a oului de găină; eliptic. 2. S.n. Curbă convexă închisă, cu o axă de simetrie, a cărei curbură este mai mare în punctele de intersecţie cu axa decât în oricare alt punct al ei; formă sau contur asemănător cu figura descrisă mai sus. – Din fr. ovale.

OVÁL adj., s. 1. adj. v. eliptic. 2. s. v. faţă.

ovál adj. m., pl. ováli; f. sg. oválă, pl. ovále

ovál s. n., pl. ovále

OVÁL¹ ~e n. 1) Figură plană formată dintr-o curbă convexă închisă, asemănătoare cu contururile unui ou de găină. 2) Formă care aminteşte contururile unui ou. /<fr. ovale

OVÁL² ~ă (~i, ~e) Care este de forma unui ou de găină; cu forma unei curbe convexe închise. /<fr. ovale

OVÁL, -Ă adj. Care are o formă alungită (ca de ou). ♦ Eliptic. // s.f. (Mat.) Curbă convexă închisă, imitând elipsa, compusă din patru arce care se racordează; formă sau contur asemănător cu această figură. [< fr. ovale, it. ovale, germ. oval, cf. lat. ovum – ou].