PACTIZÁ, pactizez, vb. I. Intranz. A se înţelege, a cădea la învoială, a face un pact. ♦ Spec. A se ralia cu adversarul, trădând interesele propriei comunităţi sociale, ale propriului stat. – Din fr. pactiser.

PACTIZÁ vb. a se înţelege, a se învoi. (A ~ cu inamicul.)

pactizá vb., ind. prez. 1 sg. pactizéz, 3 sg. şi pl. pactizeáză

A PACTIZ//Á ~éz intranz. 1) A încheia un pact; a se înţelege reciproc. 2) A face cauză comună (cu adversarul). /<fr. pactiser

PACTIZÁ vb. I. intr. A se înţelege, a cădea la învoială, a face cauză comună (cu cineva); a face un pact cu cineva. [< fr. pactiser].