|
|
parcelă. 10 rezultate gasite
PARCELÁ, parcelez, vb. I. Tranz. A împărţi un teren, o pădure etc. în parcele; a lotiza (1). – Din fr. parceller.
PARCÉLĂ, parcele, s.f. Porţiune de teren precis delimitată în cadrul unei suprafeţe mai mari, destinată unei anumite întrebuinţări; lot. – Din fr. parcelle.
PARCÉLĂ s. v. lot.
PARCELÁ vb. (reg.) a răclui. (A ~ un teren.)
parcelá vb., ind. prez. 1 sg. parceléz, 3 sg. şi pl. parceleáză
parcélă s. f., g.-d. art. parcélei; pl. parcéle
A PARCEL//Á ~éz tranz. (terenuri, păduri etc.) A împărţi în parcele; a răclui. /<fr. parceller
PARCÉL//Ă ~e f. Porţiune de teren (de mărimi variabile), de limitată în vederea exploatării. /<fr. parcelle
PARCELÁ vb. I. tr. A împărţi în parcele (o suprafaţă de teren). [< fr. parceller].
PARCÉLĂ s.f. Porţiune de teren bine delimitată care face parte dintr-un teren mai întins. [< fr. parcelle].
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
