PARTICULARITÁTE, particularităţi, s.f. Caracterul a ceea ce este particular (I 1); trăsătură caracteristică, notă distinctivă prin care o fiinţă sau un lucru se deosebeşte de altele. – Din fr. particularité.

Particularitate ≠ universalitate

PARTICULARITÁTE s. v. însuşire.

particularitáte s. f., g.-d. art. particularităţii; pl. particularităţi

PARTICULARIT//ÁTE ~ăţi f. 1) Caracter particular; notă distinctivă; calitate; proprietate; caracter. 2) Circumstanţă particulară. /<fr. particularité

particularitate

Particularitate a cardurilor constand in reliefarea elementelor de identificare (numele titularului, numărul cardului şi data expirării) pe suprafata acestora

PARTICULARITÁTE s.f. Caracterul, natura a ceea ce este particular. ♦ Caracteristică, specific. [Cf. fr. particularité].