PEŞTIŞÓR, peştişori, s.m. 1. Diminutiv al lui peşte (1); pescuţ. 2. P. anal. (La pl.) Felii lungi şi subţiri de ceapă, de varză sau bureţi subţiri, lunguieţe de carne etc., tăiate pentru gătit. 3. (Art.) Numele mai multor dansuri populare; melodiile după care se execută aceste dansuri. – Peşte + suf. -işor.

PEŞTIŞÓR s. (IHT.) (reg.) chitic, pesculeţ, pescuţ, peştic, peştior.

peştişór s. m., pl. peştişóri