PEŢIÓL, peţioluri, s.n. Parte a frunzei care susţine limbul şi care se prinde de tulpină sau de ramuri; codiţă. [Pr.: -ţi-ol] – Din fr. pétiole, lat. petiolus.

PEŢIÓL s. (BOT.) codiţă. (~ul susţine limbul unei frunze.)

peţiól s. n. (sil. -ţi-ol), pl. peţióluri

PEŢIÓL ~uri n. bot. Formaţie vegetală prin care frunza se leagă de ramură sau de tulpină; codiţă. [Sil. -ţi-ol] /<fr. pétiole, lat. petiolus

PEŢIÓL s.n. Codiţa frunzei. [Pron. -ţi-ol, pl. -luri, (s.m.) -li. / < fr. pétiole, cf. lat. petiolus – picioruş].