PICHÉT¹ s.n. Numele unui joc de cărţi care se joacă (în două persoane) cu treizeci şi două de cărţi. – Din fr. piquet.

PICHÉT² s.n. Ţesătură deasă de bumbac, de mătase sau din fibre sintetice, făcută cu două urzeli diferite, dintre care cea de la suprafaţă formează un desen (geometric) în relief. – Din fr. piqué.

PICHÉT³, (I) pichete, s.n., (II) picheţi, s.m. I. S.n. 1. Subunitate însărcinată cu asigurarea securităţii trupelor aflate în marş. 2. (Adesea urmat de determinarea „de grăniceri“) Subunitate însărcinată în trecut cu paza unui sector al frontierei. ♦ Clădire în care îşi avea sediul această subunitate. 3. Grup organizat (de militari sau de civili) însărcinat cu apărarea sau cu paza unui obiectiv important, cu stingerea incendiilor într-o întreprindere etc. ♦ (În sintagma) Pichet de grevă = detaşament de muncitori grevişti care stau de gardă la poarta întreprinderii lor pentru a preveni pe muncitorii din afară despre declanşarea grevei şi pentru a împiedica pătrunderea în întreprindere a spărgătorilor de grevă. II. S.m. Ţăruş de lemn sau de metal care se înfige în pământ pentru a marca un punct al unei alinieri sau al unui traseu, locul unde urmează să fie plantat un puiet de arbore etc. – Din fr. piquet, germ. Pikett, rus. piket.

PICHÉT s. (înv.) posadă. (~ de graniţă.)

pichét (ţăruş) s. m., pl. pichéţi

pichét (joc de cărţi, ţesătură) s. n.

pichét (subunitate militară, detaşament) s. n., pl. pichéte

PICHÉT¹ n. Joc de cărţi în care se consideră câştigător acel participant care adună mai multe cărţi de aceeaşi culoare sau valoare. /<fr. piquet

PICHÉT² ~e n. 1) Subunitate militară care asigură securitatea trupelor în marş. 2) Subdiviziune de grăniceri însărcinată cu paza unui sector de frontieră. ♢ ~ de incendiu grup de pompieri într-o întreprindere. ~ de grevă grup de muncitori grevişti de la o întreprindere care veghează la poartă, ca să preîntâmpine acţiunile spărgătorilor de grevă. /<fr. piquet, germ. Pikett, rus. piket

PICHÉT³ ~uri n. 1) Ţesătură deasă (de bumbac), mai ales de culoare albă, cu dungi înguste în relief pe una din feţe, folosită pentru confecţionarea obiectelor de îmbrăcăminte uşoară (pentru femei şi copii). 2) la pl. Varietăţi ale unei astfel de ţesături. /<fr. piqué

PICHÉ//T⁴ ~ţi m. Ţăruş înfipt în pământ pentru a marca ceva (un traseu, locul de plantare a unui arbore etc.). /<fr. piquet, germ. Pikett, rus. piket

PICHÉT¹ s.n. Ţesătură de bumbac cu două urzeli diferite. [Pl. -turi, -te. / < fr. piqué].

PICHÉT² s.n. Numele unui joc de cărţi. [< fr. piquet].

PICHÉT³ s.n. 1. (În trecut) Punct întărit la frontiera unei ţări unde stă de pază un detaşament de grăniceri. ♦ Mic detaşament de soldaţi destinat să fie folosit în primul rând în caz de pericol. ♢ Pichet de incendiu = subunitate de pompieri organizată în cadrul unei instituţii sau întreprinderi. 2. Pichet de grevă = detaşament de muncitori grevişti, care, stând la poarta întreprinderilor, previn pe muncitorii din afară de declararea grevei şi împiedică pe spărgătorii de grevă să acţioneze. [Pl. -te, -turi. / < fr. piquet, cf. germ. Pikett].

PICHÉT⁴ s.n. Rachiu de drojdie îndoit cu apă. ♦ (p. ext.) Vin de calitate proastă, contrafăcut. [< fr. piquette].

PICHÉT s.m. Ţăruş de lemn folosit pentru a marca un punct (la o aliniere, pe un traseu etc.). [< fr. piquet].