PLAGIÁ, plagiez, vb. I. Tranz. A-şi însuşi, a copia total sau parţial ideile, operele etc. cuiva, prezentându-le drept creaţii personale; a comite un furt literar, artistic sau ştiinţific. [Pr.: -gi-a] – Din fr. plagier.

PLAGIÁ vb. a copia. (În romanul lui l-a ~ pe ...)

plagiá vb. (sil. -gi-a), ind. prez. 1 sg. plagiéz, 3 sg. şi pl. plagiáză, 1 pl. plagiém (sil. -gi-em); conj. prez. 3 sg. şi pl. plagiéze; ger. plagiínd (sil. -gi-ind)

A PLAGI//Á ~éz tranz. (mai ales texte literare sau ştiinţifice străine) A reproduce integral sau parţial, prezentând drept creaţie personală; a copia. /<fr. plagier

PLAGIÁ vb. I. tr. A lua, a fura ideile, expresiile, invenţiile cuiva şi a le prezenta drept creaţii proprii; a publica pe numele său fragmente din lucrarea altuia; a comite un furt literar. [Pron. -gi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. plagier].