PRELÉGERE, prelegeri, s.f. Curs, lecţie ţinută într-o şcoală de grad superior; conferinţă publică (aparţinând unui ciclu); prelecţie. – Cf. lat. p r a e l e g e r e.

PRELÉGERE s. v. conferinţă, cuvânt.

PRELÉGERE s. curs, (înv.) prelecţie, propunere. (Azi nu şi-a ţinut ~.)

prelégere s. f., g.-d. art. prelégerii; pl. prelégeri

PRELÉGER//E ~i f. 1) Lecţie făcând parte dintr-un curs universitar. Ciclu (sau curs) de 2) Conferinţă publică. /cf. lat. praelegere

PRELÉGERE s.f. Lecţie (făcând parte dintr-un curs universitar); conferinţă publică; prelecţiune. [< lat. praelegere].

PRELÉGERE s.f. Lecţie (făcând parte dintr-un curs universitar); conferinţă publică; prelecţiune. [< lat. praelegere].