PRETENDÉNT, -Ă, pretendenţi, -te, subst. 1. S.m. şi f. Persoană care tinde, aspiră să ajungă la ceva, care cere, pretinde ceva. 2. S.m. Bărbat care cere sau are intenţia să ceară în căsătorie o femeie. – Din fr. prétendant.

PRETENDÉNT s. 1. (înv.) peţitor, pretendator. (~ la domnie, la o demnitate etc.) 2. v. candidat.

pretendént s. m., pl. pretendénţi

PRETENDÉN//T ~tă (~ţi, ~te) m. şi f. Persoană care aspiră la ceva sau pretinde ceva. ~ la tron. /<fr. pretendant

PRETENDÉNT, -Ă s.m. şi f. Cel care pretinde, care aspiră la ceva. // s.m. Cel care aspiră la mâna unei femei. [Var. pretendant, -ă s.m.f. / cf. fr. prétendant, it. pretendente].