PRITOÁCĂ, pritoace, s.f. (Reg.) Vas de lemn în care se transportă strugurii la teasc, în timpul culesului. – Din pritoci (derivat regresiv).

pritoácă (vas) s. f., g.-d. art. pritoácei; pl. pritoáce

PRITOÁ//CĂ ~ce f. reg. Vas din doage, asemănător cu o cadă, folosit în vinificaţie. /v. a pritoci