PROCREÁ, procreez, vb. I. Intranz. şi tranz. A da naştere, a da viaţă; a zămisli, a concepe; a se reproduce, a naşte. [Pr.: -cre-a] – Din fr. procréer.

PROCREÁ vb. (BIOL.) 1. v. concepe. 2. a naşte, (înv. şi pop.) a rodi, (înv. şi reg.) a plodi, (Olt.) a polimi. (Nu mai poate ~ din cauza unei afecţiuni.) 3. a face, (înv. şi pop.) a zămisli. (Un bărbat care ~ un copil.) 4. v. reproduce.

procreá vb. (sil. -cre-) → crea

A PROCRE//Á ~éz tranz. A face să apară pe lume; a face să capete viaţă; a naşte. [Sil. -cre-a] /<fr. procréer

PROCREÁ vb. I. intr., tr. A zămisli, a naşte; a concepe; a se reproduce. [Pron. -cre-a, p.i. 3,6 -creează, ger. -creând, part. -creat. / < fr. procréer, it., lat. procreare].