PROVIZÓRIU, -IE, provizorii, adj. (Adesea adverbial) Care durează sau este destinat să dureze un timp limitat, după care urmează să fie înlocuit; temporar, vremelnic, tranzitoriu. ♦ (Substantivat, n.; înv.) Provizorat. – Din lat. provisorius, fr. provisoire.

PROVIZÓRIU s. v. provizorat.

PROVIZÓRIU adj., adv. 1. adj. v. temporar. 2. adj. v. temporar. 3. adv. v. temporar. 4. adj. v. interimar. 5. adj. momentan, temporar, trecător, vremelnic, (înv.) momental, momentos. (E doar o măsură ~.) 6. adv. v. deocamdată.

provizóriu adj. m. [-riu pron. -riu], f. provizórie (sil. -ri-e); pl. m. şi f. provizórii

provizóriu s. n. [-riu pron. -riu], art. provizóriul

PROVIZÓRI//U ~e (~i) şi adverbial Care nu durează mult timp şi urmează să fie înlocuit; vremelnic; temporar. /<lat. provisorius, fr. provisoire

PROVIZÓRIU, -IE adj. Temporar, vremelnic. ♦ Nedefinitiv. // adv. Deocamdată. [Pron. -riu, var. provizor, -ie adj. / cf. fr. provisoire, it. provvisorio].