PÚHAV, -Ă, puhavi, -e, adj. 1. (Despre oameni şi despre părţi ale corpului lor) Cu carnea moale, flască (şi umflată); umflat, buhăit. 2. Afânat, moale; poros, spongios. – Din scr. buhav.

PÚHAV adj. v. afânat, apătos, apos, jilav, moale, poros, proaspăt, pufos, rar, reavăn, spongios, ud, umed.

PÚHAV adj. 1. fleşcăit, moale, (livr.) flasc. (Are o carne ~.) 2. v. buhăit.

púhav adj. m., pl. púhavi; f. sg. púhavă, pl. púhave

PÚHAV ~ă (~i, ~e) 1) (despre persoane) Care are o constituţie fizică plină şi moale. 2) (despre alimente, substanţe, materii etc.) Care este înfoiat; afânat. Chiflă ~ă. Pământ ~. /<bulg. buhkav