PULSATÓR, -OÁRE, pulsatori, -oare, adj. 1. Care constă într-o succesiune de pulsaţii (2) identice. 2. (Despre curentul electric) Care este format din alternanţe de un singur sens; (rar) pulsant (2). – Din fr. pulsatoire.

PULSATÓR adj. (FIZ.) (rar) pulsant. (Curent electric ~.)

pulsatór adj. m., pl. pulsatóri; f. sg. şi pl. pulsatoáre

pulsatór s. n., pl. pulsatoáre

PULSAT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) 1) Care este constituit dintr-o succesiune de impulsuri identice. 2) (despre curentul electric) Care este format din alternanţe de acelaşi sens (pozitive sau negative). /a pulsa + suf. ~tor

PULSATÓR, -OÁRE adj. (Despre fenomene) Alcătuit dintr-o succesiune de impulsuri identice. ♦ (Despre curentul electric) Format numai din alternanţe de un singur sens (pozitive sau negative); pulsant. [< pulsa + -tor].